După şase zile de negocieri intense, 31 de specii noi au fost înscrise pe această listă, pe care nu a putut fi inclus însă leul african, din cauza lipsei de informaţii disponibile din partea ţărilor în care trăiesc aceste animale.
Printre animalele protejate figurează ursul polar, cu o populaţie estimată între 20.000 şi 25.000 de exemplare şi al cărui habitat se micşorează din cauza încălzirii din zona arctică, dar şi gazela cu frunte roşie, originară din Africa, şi dropia, o pasăre prezentă în Europa şi Asia.
„Păsările migratoare au devenit chestiunea-far în domeniul problemelor urgente din epoca noastră”, a declarat Bradnee Chambers, secretar al CMS, considerând „istorică” acea conferinţă de la Quito.
„De la poluarea cu materiale plastice în oceane şi până la efectele încălzirii globale, trecând prin braconaj şi supraexploatare, ameninţările care plutesc asupra păsărilor migratoare ne privesc pe toţi”, a adăugat ea.
În ceea ce priveşte lumea marină, mai multe specii de rechin (rechinul-buldog şi rechinul-ciocan) şi pisicile de mare au fost incluse pe lista animalelor care trebuie să fie protejate.
Convenţia de la Bonn pentru conservarea speciilor migratoare aparţinând faunei sălbatice, intrată în vigoare în 1983, stipulează că statele semnatare trebuie să protejeze aceste vieţuitoare care trăiesc pe teritoriile lor sau care le traversează.
Speciile migratoare sunt ameninţate mai ales prin micşorarea habitatelor lor, vânătoare şi degradarea zonelor de hrănire.
Înainte de Quito, o sută de specii migratoare au fost deja înscrise în anexa I a CMS, care corespunde speciilor în pericol de dispariţie. La Quito, cele 31 de specii noi au fost repartizate între anexa I şi anexa II (stare de conservare defavorabilă).
Următoarea conferinţă a CMS va avea loc în 2017, în Filipine.
Sursa: Mediafax